Utilizarea ecranului de către copii și adolescenți (partea a 2-a)

Utilizarea ecranului de către copii

Astăzi este clar pentru toată lumea că noua generație de adolescenți a crescut cu tehnologia ca și partener de joacă în copilărie, lucru care a schimbat modul lor de interacțiune cu lumea din jur, cu alți adolescenți (de oriunde din lume) sau cu familia.  Rapoartele din întreaga lume (asociații de monitorizare din SUA, UK, Australia și UE) arată același lucru: adolescenții petrec enorm de mult timp în online.

Așa cum am arătat în articolul precendent, se recomandă ca un adolescent să nu petreacă mai mult de 2 ore pe zi în fața unui ecran. Un raport făcut de Google în 2016 a arătat că dintre adolescenții cu vârsta între 13-17 ani (numită de sociologi generația Z) 71% petrec cel puțin 3 ore/zi vizionând conținut media, 78% utilizează un smartphone, iar vârsta medie la care primesc primul telefon este 12 ani. Generația Z este cea care a fost crescută alături de jucării inteligente, tablete, jocuri video și socializare online, având astăzi obiceiuri extrem de diferite față de generațiile anterioare. Pentru ei socializarea în mediul virtual este foarte facilă, preferă SMS-urile apelurilor vocale, folosesc diverse aplicații de chat pentru comunicare și subiectele cel mai des întâlnite pentru interacțiune sunt social media, jocurile, conținutul video sau aplicațiile.

Utilizarea în exces a tehnologiei are consecințele sale:

  • efecte metabolice: creșteri ale tensiunii arteriale asociate cu fiecare oră pe zi petrecută stând în fața unui ecran, tulburări ale senzației de sațietate atunci când masa este luată în fața ecranului, determinând mâncatul de calorii în plus, reducerea drastică a activității fizice la adolescenți, iar anumite studii au arătat că unii copii care joacă jocuri video ajung să consume zilnic cu până la 163 kcal/zi în plus, rezultând o creștere de 8 kg în decurs de un an
  • efecte asupra creierului: există legături clare între dezvoltarea tulburărilor de atenție la adolescenți și timpul excesiv petrecut în fața ecranelor, la copiii între 5-11 ani. De asemenea, s-au observat și efecte negative asupra stimei de sine în cazul fetelor cu vârsta între 9-11 ani care petrec mult timp în fața ecranelor, iar un studiu britanic a identificat simptome de depresie la adolescenții care utilizau excesiv social media
  • efecte asupra socializării: s-a observat că adolescenții care utilizează în exces tehnologia au un nivel mai redus de empatie și de identificare corectă a limbajului non-verbal
  • efecte asupra somnului: lumina albastră emisă de dispozitivele electronice întrerupe ciclul normal al melatoninei (hormon crucial în arhitectura sănătoasă a somnului), determinând apariția insomniei

Dependența de mediul online

În acest moment nici manualul de diagnostic al OMS (Organizația Mondială a Sănătății), nici cel al APA (Asociația Americană de Psihiatrie) nu are în cadrul tulburărilor legate de dependențe acest diagnostic, ceea ce înseamnă că nu avem deocamdată criterii formale care să ne permită să delimităm uzul excesiv de dependență. Mecanismele de producere a dependenței sunt și ele la începutul identificării, astfel că momentan cunoaștem două teorii care încearcă să explice această problemă: prima este una bazată pe mecanismul neuronal de dependență care arată că un neurotransmițător numit dopamină este secretat producând plăcerea (la fel ca în cazul utilizării de substanțe interzise) atunci când accesăm conținut tehnologic cu care rezonăm , făcându-ne să ne dorim din ce în ce mai mult. De aceea ne bucurăm când primim un SMS de la un prieten, un like la o poză, un comentariu amuzant și ne întoarcem cu plăcere la ele în momentele de plictiseală până când acest comportament ajunge să fie problematic. A doua teorie se bazează pe dependența comportamentală determinată de verificat, „scrolling” și vizionat încontinuu deoarece conținutul media nu mai are pauză și este unul permanent.

Ce pot face părinții?

Cele mai eficiente intervenții sunt cele preventive: discutarea cu un adolescent despre timpul petrecut în fața ecranelor, stabilirea de limite de timp pentru utilizarea tehnologiei, luarea meselor împreună cu familia (fără ecrane în jur), pauza de ecran cu cel puțin o oră înainte de culcare și puterea exemplului personal atunci când punem deoparte emailurile, telefonul și tableta pentru ne dedica în întregime celor dragi.


Pentru cele două articole au fost selectate informații din următoarele surse:

  1. Time for a view on screen time, 2012;
  2. Quantifying the relations between digital screen use and the mental well being of adolescents, 2017;
  3. https://storage.googleapis.com/think/docs/GenZ_Insights_All_teens.pdf
  4. https://www.aap.org/en-us/about-the-aap/aap-press-room/pages/american-academy-of-pediatrics-announces-new-recommendations-for-childrens-media-use.aspx

Leave a Comment